Cauzele si consecintele poluarii apei, aerului si solului

 

Cauzele poluării apei: 

Scurgeri accidentale de reziduuri de la diverse fabrici, dar și deversări deliberate a unor poluanți;

Scurgeri de la rezervoare de depozitare și conducte de transport subterane, mai ales produse petroliere;

Pesticidele și ierbicidele administrate în lucrările agricole care se deplasează prin sol fiind transportate de apă de ploaie sau de la irigații până la pânză freatică;

Îngrășămintele chimice și scurgerile provenite de la combinatele zootehnice;

Deșeurile și reziduurile menajere;

Sarea presărată în timpul iernii pe șosele, care este purtată prin sol de apă de ploaie și zăpadă topită;

Depunerile de poluanți din atmosfera, ploile acide.

Consecințele poluării apei:

 Asupra mediului:

posibilitatea contaminării sau poluării chimice a animalelor acvatice;

contaminarea bacteriologică sau poluarea chimică și radioactivă a legumelor, fruc-telor sau a zarzavaturilor;

Distrugerea florei microbiene proprii apei ceea ce determina micșorarea capacității de debarasare față de diverși poluanți prezenți la un moment dat.

Asupra sănătăți:

Majoritatea bolilor dinorganism sunt cauzate de faptul că oamenii nu beau suficientă apă sau apă băută nu are cele mai bune calități.

Boli infecțioase:

boli microbiene: febra tifoidă, dizenteria, holeria;

Boli neinfectioase: determinate de contaminarea apei cu substanțe chimice cu potențial toxic:

Intoxicația cu plumb (saturnism), se manifestă prin:

oboseală nejustificată;

afectează globulele roșii, vasele sanguine;

afectează sistemul nervis central;

Intoxicația cu mercur:

dureri de cap, amețeli, insomnie, oboseală;

tulburări vizuale;

Cauzele poluării aerului:

Poluanţii aerului de interior au diverse surse, precum materii organice (ciuperci, polen, acarieni, par de animale etc.), produse chimice (adezivi, vopsele, produse de curaţat), produse de combustie (fum de ţigara, încalzire cu gaz, combustibil solid).

De asemenea, mediul întunecat şi nearisit potenţeaza la rândul sau poluarea.

Efectele poluării aerului:

Particulele de poluanţi se depun pe suprafaţa pielii sau pe pleoape, nas sau gât, pot fi inhalate și pătrund în căile respiratorii, pâna la nivelul alveolelor pulmonare. Odată ce particulele poluante au pătruns în sistem, pot provoca reacţii multiple care au că rezultat îmbolnavirea.

Alergiile şi astmul sunt efectele frecvente ale poluării, iar, conform statisticilor, numărul persoanelor afectate este într-o continuă creştere, în special în mediul urban

Cauzele poluării solului:

Printre cele mai comune cauze ale contaminării solului cauzate de activitățile umane, FAO identifica industria, mineritul, activitățile militare, deșeurile – inclusiv cele tehologice – și managementul apelor reziduale, agricultură, creșterea animalelor, construirea de infrastructuri urbane și de transporturi.

Consecintele  poluării solului:

Substanțele toxice care sunt depozitate pe suprafață pământului afectează atât sănătatea și starea de bine, cât și calitatea alimentației, apei și aerului. Iată în cele ce urmează care sunt cele mai importante efecte ale poluării solului, potrivit informațiilor IPBES și FAO.

•  Prejudiciile aduse sănătății. Substanțele care poluează solul ajung în organismul nostru prin lanțul trofic, determinând apariția bolilor. Mai mult, răspândirea antibioticelor în mediu crește rezistență agenților patogeni la aceste medicamente.
•  Recolte mai slabe. Agenții de poluare a solului pun în pericol siguranță alimentației mondiale, reducând cantitatea și calitatea recoltelor.
•  Schimbarea climatică. În primul deceniu al secolului XXI, degradarea solului a eliberat în atmosfera între 3.6 și 4.4 miliarde de tone de CO2.
•  Poluarea apei și aerului. Degradarea solului afectează calitatea aerului și apei, mai ales în țările în curs de dezvoltare.
•  Dislocări de populație. Degradarea solului și schimbarea climatică vor conduce la emigrarea unui număr de 50 – 700 de milioane de persoane până în 2050.
•  Dispariția speciilor. Contaminarea solului este una dintre principalele cauze ce ar putea declanșa cea de-a șasea extincție în masă din istorie. Populația de vertebrate de uscat a scăzut cu 38% în perioada 1970-2012.
•  Deșertificarea. Numărul de locuitori din cele mai aride regiuni ale pământului ar putea reprezenta 45% din populația mondială până în 2050, în timp ce zonele umede din lume s-au redus că dimensiune cu 87% în ultimele trei secole.
•  Impactul economic. Conform prognozelor, pierderile economice cauzate la nivel global de degradarea solului vor depăși 10% din produsul intern brut mondial anual.